Find the latest bookmaker offers available across all uk gambling sites www.bets.zone Read the reviews and compare sites to quickly discover the perfect account for you.
Home / Articole / Vaccinurile-pro și contra!
vaccin_1

Vaccinurile-pro și contra!

Vaccinurile-pro și contra!

  1. Despre vaccinuri

Vaccinurile sunt substanţe biologico-toxice cu efecte foarte toxice prin manipularea naturii şi introducerea în corp de substanţe cu care nu este obişnuit şi nu le poate recunoaşte. Vaccinurile sunt antigene străine (bacterii, virusuri, bacili) care odată introduşi în corp determină formarea de anticorpi. Conţin: 1. Imunogene active ce sunt antigene virale sau bacteriene sau acizi nucleici care reprezintă partea principală a vaccinului care ar trebui să determine o reacţie din partea sistemului imun, aceste antigene fiind inactivate sau atenuate sau omorâte pentru a nu provoca boala (dacă nu sunt suficient de inactivate sau atenuate se transformă într-un antigen virulent, îndeosebi virusurile au o foarte mare capacitate pleiomorfică de a supravieţui şi se metamorfoză, recombinându-se cu alte virusuri sau substanţe chimice sau fizice din corpul uman şi devin înalt patogene. Antibioticele şi cortizonicele favorizează această metamorfozare şi recombinare virală. Este contraindicat a se asocia mai multe tulpini de virusuri în vaccin: vezi ROR, infrarexim, ingerix, etc.). Principalele antigene sunt: DTP (diftero-tetano-pertusis ptr. difterie, tetanos şi bordetella pertusis-tusea convulsivă), priorix (rujeolă Schwartz, oreion RIT şi rubeolă Wistern Ra), engerix (ADN recombinat absorbit pe hidroxid de Al), BCG (bacterii vii din TBC bovină), antipolio (viruşi omorâţi în soluţie Salk+aldehidă formică-substanţă cancerigenă, mutahenă şi toxică ptr. reproducere+fenoxietanol conservant şi bactericid, p.o. sau inj., poate apare diaree mai ales după adm. p.o); 2. Aditivi de 3 tipuri: adjuvanţi imunologici pentru creşterea răspunsului imun, crescând durata de eliberare a antigenului şi induc formarea de substanţe imunomodulatoare şi creşte activitatea celulelor dentritice CD, prezentatoare de antigene, hidroxid sau fosfat de Al cu tropism pe celula nervoasă pe care o blochează şi distruge (vaccinul hepatitic A, B şi DTP) și sunt și alte efecte secundare: infecţii la locul injectării, tulburări de mers şi comportament, boli autoimune-Al păcăleşte sistemul imun şi orientează celulele imune către propriile proteine self-sdr. Războiului din Golf; emulsia microfluidizantă MF 59(emulsie uleioasă ce conţine squalena, polisorbat, sorbitol) cu efecte motorii şi paralizii, eriteme, vasculite, LES, avorturi (îndeosebi în vaccinul antigripal); lipidele A (monofosforilat obţinut din endotoxina unui mutând de Salmonella), adjuvanţi ASO3(în pandermix), borât de Na (toxic ptr. organism), alţi adjuvanţi ce conţin metale grele; 3. Conservanţi: thiomersal (Hg organic sau etil mercur): efect neurotoxic (ADHD, sdr. Aspergen, autism, scleroză multiplă, depresie, diabet, etc. – Ptr. anihilarea ef. toxic al Hg se adm. Alga chlorella+coriandru+leurdă şi nu se dă Hg homeopat cu rol de a deschide receptorii membranari dendritici şi favorizează acumularea de şi mai mult Hg în celule); 4. Stabilizatori cu rol de proteine imunogene dintr-un vaccin (lactoză+glicină); 5. Substanţe reziduale (subst. inactive ca: formol, peroxid de H2, subst. detoxifiante, antibiotice), mediu de cultură (proteine de animale, ouă embrionare, culturi de fibroblaşti de găină, drojdie de bere) toate cu efect alergen. Alte efecte nedorite: vaccinoza sau starea morbidă sau cronică produsă de toxina vaccinală, adică dacă vaccinul nu a prins dă simptome asemănătoare sicozei: excrescenţe, erupţii cutanate cronice, catar cronic, nevralgii, nevrite, cefalee, furunculoză, AB, IACSR, diaree, marasm.

  1. Despre imunitatea naturală și cea indusă de vaccin

Copilul e protejat de infecţii de anticorpii proveniţi de la mamă până la vârsta de 2 ani (anticorpii materni), iar sistemul imun al copilului nu e matur până la 2 ani, dar laptele matern îl ajută foarte repede să-şi formeze anticorpi de bună calitate decât copiii alăptaţi artificial. Imunitatea este: nespecifică şi specifică (umorală şi celulară). Barierele naturale sunt: 1. Mucoasele (bucală, nazală, oculară conţin lizozim care secretă IgA cu rol de apărare locală), factorii imuni nespecifici (macrofagele şi fagocitele cu rol în liza lizozomului antigenului respectiv-toate gemoderivatele intervin la niv. acesta); 2. Bariera imunitară dobândită sau specifică (umorală: limf. B activate de limf. Th2 să producă atc), celulară (limf. T: Th1 care conferă imunitate faţă de infecţiile cu agenţi patogeni intracelulari-imunitatea celulară, Th2 care activează limf. B care produc la rândul lor atc-imunitatea umorală, limf. T citotoxice Tc şi T supresoare Ts). Febra este un mecanism de apărare al organismului împotriva infecţiilor, crescând fluxul sanguin, inclusiv cel de la niv. ggl limf şi dublarea nr. de celule imune cu creşterea fagocitozei din ggl şi reuşesc să distrugă o mai mare parte din atg străine, iar fragmentele rămase sunt prezentate mai departe limf. B şi T declanşarea procesului imun specific şi producerea de atc. Dacă se intervine în scăderea febrei cu antipiretice, scade sistemul de apărare a centrului din hipotalamus care nu mai dă semnalul ggl limfatici să producă macrofage şi limf. B şi T.

Ce se-ntâmplă în vaccinare? Atg introdus ocoleşte prima barieră de apărare locală şi macrofagocitară nespecifică, creând un dezechilibru între cele două sisteme de apărare, stimulând doar imunitatea umorală şi producerea de limf. B şi Th2. Nu este stimulată nici imunitatea celulară şi nici producerea de cel. Th1 și astfel este favorizată apariţia de alergii şi boli autoimune (aceste boli apar și datorită componentelor alergene conținute în vaccin: mediu de cultură din proteine animale, găina sau ouă, etc.). Deci vaccinarea dă imunodepresie, nu imunostimulare. Anticorpii ce se formează postvaccinal sunt de proastă calitate, puţini şi nu conferă un rezultat durabil, de aceea se fac mereu rapeluri (spre deosebire de imunitatea pe viaţă conferită de boala naturală). Dacă la copiii mici există un nivel bazal de anticorpi materni, vaccinarea omoloagă nu este capabilă să mai crească titrul acestor anticorpi, şi de aceea sugarii nu mai trebuie vaccinaţi decât după scăderea atc. materni, adică după vârsta de 6 luni şi ideal după 2 ani când are loc maturizarea sistemului imun. De asemenea, vaccinurile polivalente cu mai multe antigene determină o competiţie antigenică, stimulându-se inegal diferitele componente vaccinale. Ţinând cont şi de pleiomorfismul viruşilor şi capacitatăţii lor de metamorfozare şi replicare virală, precum şi de prezenţa conservanţilor, stabilizatorilor şi a substratului de cultivare pe de o parte, şi pe de altă parte de introducerea a acestor materiale genetice străine direct în torentul sanguin al copilului, vor apărea din ce în ce mai frecvent mutaţii genetice şi oncogeneză în organismul primitor (efecte voit neglijate de marile concerne farmaceutice producătoare). Eficienţa vaccinării în prevenirea bolilor infecţioase este mai mică decât se presupune în general, dovada fiind numeroasele epidemii survenite în populaţiile corect vaccinate, deoarece bolile epidemice evoluează sub forma curbei Gaus (cu ani cu epidemii şi ani liniştiţi, fie că au fost sau nu vaccinaţi). Totuşi, prin vaccinare a scăzut incidenţa bolilor contagioase pentru variolă îndeosebi, fiind chiar eradicată în anul 1985, dar prin componentele auxiliare a crescut nr. de alergii (de 6 ori mai mult la vaccinul antipertusis), de boli cronice şi autoimune şi cancer. Unele ţări ca Suedia au renunţat la vaccinarea antipertusis şi BCG, mortalitatea infantilă scăzând foarte mult, fiind a doua ţară din lume. Reacţia la vaccin depinde foarte mult de susceptibilitatea organismului, dar să reținem că se nasc generații de copii direct cu imunitate scăzută și mult mai susceptibil la îmbolnăviri pe care sistemul de vaccinare prea puțin îi ajută. Lipsa reacţiei la acești copii înseamnă fie un sistem foarte sănătos (din ce în ce mai rar întâlnit), fie un sistem imun foarte slab (în acest caz vaccinarea a fost inutilă pentru că în primul caz era imun la epidemie, iar în al doilea caz degeaba a fost vaccinat). O reacţie slabă torpidă cu o mică inflamaţie locală arată un mecanism de apărare slab ce poate da o boală cronică pe viaţă, în timp ce o reacţie sistemică puternică cu febră şi stare generală alterată arată o reacţie de apărare puternică ce poate face faţă bolii chiar şi în lipsa vaccinării. Alte complicaţii: boli autoimune, alergii (AB, dermatite atopice).

  1. Sfaturi

Pentru a minimaliza efectele adverse ale vaccinurilor: 1. Să nu vaccinăm în perioada de boală, convalescenţă, erupţie dentară, înţărcare și copilul să fie sănătos cu cel puțin 2 săpt. înainte de vaccinare, iar alăptarea constituie un factor protector pentru el; 2. Să preferăm vaccinuri cu tulpini inactive (omorâte); să preferăm monovaccinuri, deoarece fiecare vine cu o cantitate de aditivi în plus; 3. Să nu vaccinăm sub 6 luni, ideal după 1 an; 4. Să adm. vit. C (cu efect antioxidant de îndepărtare a radicalilor liberi şi detoxifiant al metalelor grele: Hg, Pb, Cd, Ni, Cu pe care le metilează și elimină, are effect de stimulare a enzimei care transformă dopamina în noradrenalină) și omega 3 (ulei de pește) ca protector al membranelor celulare, îndeosebi nervoase, trat. ortomolecular la copiii cu sdr. deficienței de atenție (ADHD, sdr. Asperger, etc); 5. Să evităm vaccinările excesive, intervalul dintre vaccinări să fie minim 2 luni, iar nr. de rapeluri ar trebui reduse ma maxim două dacă vaccinarea se face după 2 ani; 6. Nu se adm. vaccinuri în timpul sarcinii; 7. Nu se adm. antipiretice în mod excesiv dacă face febră postvaccinal care au efect toxic supresor, ci se lasă febra să acționeze ca mechanism natural de apărare; 8. Să adm remediul de constituţie ca protector sau remediul din vaccinul respectiv sau thuja CH 30 cu 2 zile înainte de vaccinare şi o zi după sau schema de detoxifiere cu vaccinul respectiv, în ordine inversă de cum a fost vaccinat: în prima săpt. CH 30, în a doua săpt. adm. CH 200, în a treia săpt. 1 M, în a patra săpt. 10 M (pe parcursul trat. Nu se trece la diluţia următoare dacă persistă simpt.: febră, tuse, diaree, se face o pauză de 2-3 săpt., apoi se reia toată schema. Dacă nu se obţ. ameliorare după adm. schemei, se caută o altă cauză). Remedii: candida, difterinum, mercurius dulcis (dizenterie), streptococcin (erizipel, scarlatină), phosphorus (ptr. hepatită), herpes nosod, vaccinotoxinum (herpes şi varicelă), influenzinum şi oscilococcinum (gripă), lamblia (giardia), parotidinum, lissinum (rabie), morbillinum (rujeolă şi jigodia canină), salmonella, ledum şi hypericum (tetanos), bacillinum şi tuberculinum, toxoplasmosis nosod, pertusis, cina (oxiuri), zona zoster nosod, etc. Adm în potenţă CH 30.

Share
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Te-ar putea interesa si...

fruits-berries

Reguli de alimentație sănătoasă

Reguli de alimentație sănătoasă   – hrană alcalină cu pH=7,35-7,45 bogată în fibre și nutrienți ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *